Definita cuvantului convolut
CONVOLÚT2, -Ă, convoluți, -te, adj. (Despre organe) Răsucit în formă de cornet. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. – Din fr. convoluté, lat. convolutus.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu convolut
neputút, -ă, adj. (înv.) care nu se poate, nu este cu putință; imposibil. Vezi definitia »
ȘPUT s.n. Aparat care concentrează razele luminoase într-un singur punct, folosit ca proiector în teatru și în cinematografie. [< engl., fr. spot]. Vezi definitia »
ANACOLÚT s.n. Greșeală de gramatică constând în întreruperea construcției sintactice începute și continuarea frazei cu altă construcție. [Pl. -te, (rar) -turi. / < fr. anacoluthe, cf. gr. anakolouthos – incoerent]. Vezi definitia »
neînceput, -ă, neîncepuți, -te adj. virgin, neprihănit, imaculat. Vezi definitia »
REBÚT s. n. produs care nu corespunde calitativ condițiilor tehnice cerute și care nu poate fi utilizat în scopul pentru care a fost făcut. (< fr. rebut) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z