DINITROTOLUÉN s.n. Substanță cristalizată, cu miros de migdale amare, toxică, explozivă, obținută prin nitrarea nitrotoluenului, care servește ca intermediar la fabricarea trinitrotoluenului. [Pron. -lu-en. / < fr. dinitrotoluène]. Vezi definitia »

BENZPIRÉN s.n. Hidrocarbură extrasă din gudron, substanță puternic cancerigenă. [Sil. mf. benz-] (din germ. Benzpyren, engl. benzopyrene) Vezi definitia »

FIBRINOGÉN s. n. substanță protidică din plasma sângelui, care se transformă în fibrină când acesta se coagulează. (< fr. fibrinogène) Vezi definitia »

CARPEN, com. în jud. Dolj; 3.178 loc. (1991). Vezi definitia »

ALOGÉN, -Ă adj. (Chim.) Deosebit prin natură și prin origine de mediul înconjurător. ♦ (Despre un component al unei roci) Format anterior rocii și într-un alt loc decât aceasta. ♦ (Despre o populație) Venit din altă parte, de altă origine. [< fr. allogène, cf. gr. allos – altul, genos – neam]. Vezi definitia »