CARCINOLÓGIE s. f. 1. ramură a oncologiei care studiază carcinoamele. 2. disciplină care se ocupă cu clasificarea crustaceelor. (< fr. carcinologie) Vezi definitia »

DIREGĂTORÍE s. f. v. dregătorie. Vezi definitia »

IMPETRÁȚIE s. f. acțiune prin care se obține o favoare, un beneficiu. (< fr. impetration, lat. impetratio) Vezi definitia »

HIPEROSMÍE s. f. hiperestezia mirosului. (< fr. hyperosmie) Vezi definitia »

pielotéie, pielotéi, s.f. (reg.) 1. piele (mai ales de ovine). 2. țesut animal cu aspect de foiță, lamă sau pânză fină; membrană, pielcuță, pielușină, pieliță. 3. carne de calitate inferioară (cu pielițe, vine, tendoane). 4. excrescență, chist; tumoare. 5. țesut vegetal subțire; membrană, epicarp. 6. pănușă subțire crescută pe știuleții de porumbi, printre șirurile de boabe. 7. pojghiță fină ce se formează pe suprafața unor alimente lichide (lapte, supă etc.). Vezi definitia »