CEZÚRĂ, cezuri, s. f. Pauză ritmică înăuntrul unui vers, care împarte versul în părți de obicei egale (emistihuri), pentru a ușura recitarea și a susține cadența. – Din lat. caesura, fr. césure. Vezi definitia »

fétvă, fetvále, s.f. (înv.) sentință dată de muftiu (interpretul legii mahomedane) în cazuri dificile (în perioada fanariotă). Vezi definitia »

ALTOGRAVÚRĂ s.f. (Poligr.) Reproducere după originale de artă cu ajutorul unor clișee metalice pantografice, gravate de mână sau în acvaforte. [< it. altogravura]. Vezi definitia »

părăsínță, părăsínțe, s.f. (înv.) părăsire. Vezi definitia »

COLOBÓMĂ s.f. (Med.) Fisură congenitală sau traumatică a formațiilor din segmentul anterior al ochiului. [< fr. coloboma, cf. gr. koloboma – mutilare]. Vezi definitia »