OXÍD s.m. Compus al oxigenului cu un corp simplu. ◊ Oxid de calciu = var nestins; oxid de carbon = Gaz toxic, incolor și inodor care ia naștere din arderile incomplete ale cărbunilor. // (În forma oxido-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) oxidare”, „oxid”. [< fr. oxyde]. Vezi definitia »

CARBÍD s. n. Substanță solidă, formată din calciu și carbon, întrebuințată mai ales la fabricarea acetilenei; carbură de calciu. – Din fr. carbide. Vezi definitia »

INTREPÍD, -Ă adj. cutezător, curajos, brav; (p. ext.) tenace. (< fr. intrépide, lat. intrepidus) Vezi definitia »

XIFOÍD, -Ă adj. Asemănător unei spade, în formă de spadă. ◊ Apendice xifoid = extremitatea inferioară a sternului. [Pron. -fo-id. / < fr. xiphoïde, cf. gr. xiphos – sabie, eidos – aspect]. Vezi definitia »

MONOHIBRÍD, -Ă adj., s. m. (organism) rezultat prin monohibridare. (< fr. monohybride) Vezi definitia »