PIRGEOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea intensității radiației calorice terestre. (< fr. pyrogéomètre) Vezi definitia »

SPECTROFOTOMÉTRU s. n. aparat folosit în spectrofotometrie. (< fr. spectrophotomètre) Vezi definitia »

BALÚSTRU s.m. 1. Stâlp scurt care face parte dintr-o balustradă. 2. Compas special, folosit la trasarea circumferințelor cu rază foarte mică. [Pl. -uștri, var. balustră s.f. / < fr. balustre]. Vezi definitia »

PERICÉNTRU, pericentre, s. n. (Astron.) Punct de pe orbita unui corp ceresc situat la cea mică depărtare de corpul ceresc central în raport cu care se face mișcarea. – Din fr. péricentre, engl. pericentre. Vezi definitia »

TERMOMÉTRU, termometre, s. n. Instrument folosit la măsurarea temperaturilor, format dintr-un tub de sticlă gradat terminat cu un rezervor care conține un lichid dilatabil (mercur, alcool etc.). – Din fr. thermomètre. Vezi definitia »