SECÁNTĂ, secante, s. f. 1. Dreaptă care întretaie o curbă sau un cerc în cel puțin două puncte. 2. Funcție trigonometrică a unui unghi dintr-un triunghi dreptunghic, egală cu raportul ipotenuzei față de cateta care aparține unghiului dat². – Fr. sécante (lat. lit. secans, -ntis). Vezi definitia »

văitătúră (văi-) s. f., g.-d. art. văitătúrii; pl. văitătúri Vezi definitia »

TÚBĂ s.f. 1. Instrument muzical de suflat, din alamă, având tonul cel mai grav, folosit mai ales în fanfare. 2. (Anat.) Formațiune canaliculară. [< it., fr. tuba]. Vezi definitia »

MAMÉLĂ s.f. Organ care secretă laptele la mamiferele femeie; (pop.) țâță. [< fr. mamelle, cf. lat. mamilla]. Vezi definitia »

VÓMICĂ s.f. Evacuare bruscă pe gură a unei cantități de expectorație abundente. [< fr. vomique]. Vezi definitia »