Definita cuvantului discontinuitate
DISCONTINUITÁTE s. f. 1. lipsa de continuitate; întrerupere. ◊ (mat., fiz.) variație bruscă, în salturi, a valorii unei mărimi; trecerea de la o valoare la alta, fără parcurgerea valorilor intermediare. ◊ modificare rapidă a valorii unui element meteorologic pe distanțe mici. 2. categorie filozofică desemnând distribuția și succesiunea cu întreruperi în spațiu și timp a materiei. (< fr. discontinuité)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu discontinuitate
PSAMOFÍTE s. f. pl. amatofite. (< fr. psammophytes) Vezi definitia »
este un prost Vezi definitia »
IMPUNITÁTE s. f. Scutire de pedeapsă a unui infractor din cauza unor împrejurări speciale, prevăzute de lege. – Din fr. impunité, lat. impunitas, -atis. Vezi definitia »
ELECTRONEGATIVITÁTE s. f. proprietate a elementelor chimice de a fi electronegative. (< fr. électronégativité) Vezi definitia »
ELASTICITÁTE s. f. 1. proprietatea de a fi elastic. ♦ teoria ~tății = capitol al mecanicii care se ocupă cu determinarea stării de tensiune și de deformare a corpurilor elastice supuse acțiunii unor sarcini exterioare. 2. limită de ~ = tensiune maximă la care poate fi supus un corp fără a rămâne cu deformații permanente. 3. (fig.) suplețe. 4. proprietate a unei variabile economice de a-și modifica mărimea sub influența altei variabile. (< fr. élasticité) Vezi definitia »