Definita cuvantului discret
DISCRÉT, -Ă I. adj. 1. care știe să păstreze un secret, o taină. ◊ rezervat, reținut (în purtări, în vorbe). 2. (mat., fil.) format din elemente distincte; care variază în salturi; discontinuu. 3. (fiz.; despre semnale) a cărui mărime este reprezentată printr-un număr finit de valori. 4. (fig.) greu, puțin perceptibil. II. adv. fără să atragă atenția. (< fr. discret, lat. discretus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu discret
ADÉT, adeturi, s. n. (Înv.) Dare, impozit. – Tc. âdet „obicei, datină”. Vezi definitia »
PIOLÉT s.m. Baston folosit în alpinism care are la capăt un fel de mic târnăcop. [Pron. pi-o-, pl. -eți, (s.n.) -eturi. / < fr. piolet]. Vezi definitia »
CARBÉT s.n. Colibă mare acoperită cu frunze, obișnuită în Antile și în Guyana. [< fr. carbet < cuv. tupi]. Vezi definitia »
HUZMÉT, huzmeturi, s. n. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) 1. Dar omagial, plocon; p. gener. dar. 2. Slujbă, funcție; p. ext. rang. 3. Venitul unor dări, ca vinăriciul, oieritul1 etc., sau venitul ocnelor și al vămilor. – Din tc. hizmet. Vezi definitia »
șirét (șireturi), adj. – Cordon, laț. – Mr., megl. șirit. Tc. șerit (Roesler 609; Șeineanu, II, 337; Lokotsch 1886), cf. ngr. σιρίτι. Vezi definitia »