FLÓRĂ s.f. Totalitatea speciilor vegetale care există într-o regiune sau într-o perioadă geologică. ♦ Totalitatea microorganismelor care trăiesc într-un anumit mediu. [< fr. flore, cf. Flora – zeița florilor și a grădinilor la romani]. Vezi definitia »

BATÁTĂ, batate, s.f. Tubercul comestibil, de culoare roșcată sau gălbuie, al unei plante perene târătoare (Ipomoea batatas), cultivată în țările cu climă caldă; din it. batata (s.f.), germ. Batate (s.f.); sin. batat, batați (din fr. patate); pop. cartof dulce, cf. germ. Süßkartoffel. Vezi definitia »

CLÓȚĂ, cloțe, s. f. (Reg.) Cloșcă.- Comp. sb. klocati. Vezi definitia »

BĂLIÚȚĂ, băliuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui balie. [Pr.: -li-u-] – Balie + suf. -uță. Vezi definitia »

hreápcă (hrépce), s. f. – 1. Greblă mică ce se aplică la coasă. – 2. Vreascuri. – 3. Pădure tînără. Sl., cf. ceh. hrabka „întărire” (Tiktin), rut. hrabki „greblă” (JB, XIX, 87; DAR). La celelalte sensuri pare a se fi produs o confuzie cu hreasc, var. de la vreasc. – Der. hrepcui, vb. (a cosi cu hreapca pusă). Vezi definitia »