Definita cuvantului disfuncție
DISFÚNCȚIE s. f. 1. (med.) tulburare a funcției unui organ, aparat sau sistem. 2. (tehn.) reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face parte. 3. (fil.) acțiune a cărei consecință este reducerea integrării sau adaptării unei unități date la contextul social respectiv. (< germ. Dysfunktion)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu disfuncție
AUTOBIOGRAFÍE, autobiografii, s. f. Biografie pe care o persoană și-o scrie ea însăși; datele esențiale din viața unei persoane, scrise de ea însăți. ♦ Compunere literară (în proză) în care autorul își povestește propria sa viață. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – După fr. autobiographie (< gr.). Vezi definitia »
ELECTROBIOLOGÍE s. f. 1. aplicare a electricității în studiile biologice. 2. studiu al efectelor electricității în organismele vii. (< fr. électrobiologie) Vezi definitia »
ACROFONÍE s.f. (Fon.) Pronunțare accentuată a inițialei unui cuvânt. [< fr. acrophonie]. Vezi definitia »
TROFÍE1 s. f. trofism. (< fr. trophie) Vezi definitia »
TERATOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază malformațiile, viciile de conformație și anomaliile de structură ale viețuitoarelor și cauzele lor. – Din fr. tératologie. Vezi definitia »