INSTRUMENTÁL, -Ă, instrumentali, -e, adj. 1. Făcut, executat cu ajutorul instrumentelor. 2. (Gram.; în sintagma) Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune. – Din fr. instrumental. Vezi definitia »

CROMOZOMÁL / CROMOZOMIÁL, -Ă adj. referitor la cromozomi; cromozomic. (< engl. cromosomal) Vezi definitia »

-ÁL suf. „calitate”. (< fr. -al) Vezi definitia »

CANIBÁL, -Ă s.m. și f. 1. Sălbatic care mănâncă carne de om; antropofag. 2. (Fig.) Om crud, feroce. [< fr., it. cannibale, sp. canibal < cuv. caraib]. Vezi definitia »

GLOTÁL, -Ă adj. care pune în mișcare glota. ◊ (s. f.) consoană articulată la nivelul glotei. (< fr. glottal) Vezi definitia »