PÉRIE, perii, s. f. 1. Obiect făcut dintr-o placă de lemn, de os, de metal în care sunt fixate fire de păr de animale, fire textile, de sârmă, fire sintetice și care servește la frecat, la curățat etc. manual diverse obiecte. ♦ Fig. (Fam. și depr.) Om lingușitor. 2. Unealtă sau organ de mașină asemănătoare cu peria (1), folosite la curățirea, netezirea sau înăsprirea suprafeței unui corp. ♦ Unealtă asemănătoare cu o perie (1), cu care se bate hârtia așezată pe un șpalt, cu scopul de a imprima pe ea textul; p. ext. text imprimat astfel, care servește pentru corectură. 3. Piesă componentă a mașinilor electrice, care face contactul electric alunecător cu colectorul sau cu inelele de contact. Et. nec. Cf. sl. perije. Vezi definitia »

OXIDIMETRÍE s. f. metodă de analiză chimică cantitativă a substanțelor, bazată pe oxidare. (< fr. oxydimétrie) Vezi definitia »

ASÚMPȚIE s.f. (Fil.) Actul de a asuma, a presupune; (log.) premisă minoră. [Var. asumpțiune s.f. / cf. engl. assumption, it. asunzione]. Vezi definitia »

HIPOMANȚÍE s.f. Pretinsă artă a prezicerii la vechii celți, care se făcea după nechezatul și mișcările unor cai sacri. [Gen. -iei. / < fr. hippomancie, cf. gr. hippos – cal, manteia – prevestire]. Vezi definitia »

CANCELÁRIE, cancelarii, s. f. 1. Birou sau secție a unei instituții (publice) destinată lucrărilor administrative. 2. Aparatul administrativ auxiliar al cancelariilor unor șefi de state. – După it. cancellaria. Vezi definitia »