SOCI- v. socio-. Vezi definitia »

scurmáci, -ce, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (în forma: scârmaci) (persoană) care caută peste tot, care scotocește, care cotrobăiește; scormonici. 2. gheară de pasăre; scurmaci. Vezi definitia »

JUDECÍ, judecesc, vb. IV. Tranz. și refl. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) A (se) elibera din rumânie, a (se) transforma în țăran liber. – Din judec. Vezi definitia »

CLOCÍ, clocesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. (Despre păsări) A ședea pe ouă încălzindu-le, pentru a scoate din ele pui. ◊ Expr. (Tranz.) A cloci o boală = a fi pe cale de a cădea bolnav. 2. Tranz. Fig. A pune la cale; a plănui, a urzi. ♦ A se gândi în tăcere și insistent la ceva. 3. Intranz. Fig. A sta inactiv.; a lenevi, a trândăvi. 4. Refl. (Despre lichide, alimente) A prinde miros urât; a se strica, a se altera. ♦ (Despre oameni) A se moleși de trândăvie. Fata ei se clocise de ședere (ISPIRESCU). – Bg. kloči. Vezi definitia »

potromocí, potromocésc, vb. IV (reg.) 1. a îngrămădi, a aduna (în dezordine); a mototoli. 2. (despre obiecte) a ascunde, a face pierdut. 3. a mușamaliza. 4. (despre oameni) a rătăci, a pierde. 5. (despre bani, averi, lucru) a risipi. 6. a bate la tălpi. Vezi definitia »