țámbră (-re), s. f. – Dulap, scîndură. Pol. cembry, cembra (Cihac, II, 428). – Der. țămbrui, vb. (a face tîmplărie); țămbruitură, s. f. (tîmplărie, lemnărie). În Mold. Vezi definitia »

VINERÍȚĂ, vinerițe, s. f. Plantă erbacee cu frunzele de la bază așezate în formă de rozetă, cu flori albastre, roșii sau albe, dispuse în spic în vârful tulpinii, care se întrebuințează ca plantă medicinală; vinețică (Ajuga reptans). – Vineri + suf. -iță. Vezi definitia »

MENÁDĂ s. f. 1. bacantă. 2. (fig.) femeie exaltată, furioasă. (< fr. ménade) Vezi definitia »

RÚFĂ, rufe, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte care se poartă direct pe corp; p. ext. (la pl.) cearceafuri, fețe de masă etc.; albituri, schimburi. ◊ Expr. Rufele (murdare) se spală în familie = certurile și neînțelegerile familiale sau dintr-un cerc intim trebuie rezolvate în cadrul familiei sau al cercului respectiv. 2. (Reg.) Zdreanță, cârpă. – Din sl. ruho. Vezi definitia »

fârță, fârțe s. f. (înv.) prostituată. Vezi definitia »