RELAȚIONÍSM s. n. (Fil.) Concepție potrivit căreia realitatea ar fi un sistem de relații (logice). [Pr.: -ți-o-] – Din engl. relationism, germ. Relationismus. Vezi definitia »

NAZIFASCÍSM s.n. Uniune între nazismul german și fascismul italian, intervenită în ultima parte a celui de-al doilea război mondial. [Cf. it. nazifascismo]. Vezi definitia »

IREDENTÍSM s. n. concepție politică, apărută în Italia după 187⁰, care revendica anumite teritorii (Istria, Dalmația) rămase sub stăpânirea austriacă. ◊ orice mișcare politică naționalisă ai cărei partizani urmăresc anexarea unor teritorii unde conaționalii lor sunt în minoritate. (< fr. irrédentisme, it. irredentismo) Vezi definitia »

PSIHOLOGÍSM s. n. tendința de a interpreta fenomenele sociale, arta, morala, religia și alte forme ale conștiinței sociale prin factorul psihologic; exagerare a importanței factorului psihologic în literatură. ♦ ~ lingvistic = curent în Rusia, după care unicul obiect de studiu al lingvisticii ar trebui să fie actul individual al vorbirii, conceput ca un proces psihic, fără nici o legătură cu viața socială. (< fr. psychologisme) Vezi definitia »

PIROMETAMORFÍSM s.n. Totalitatea transformărilor datorate temperaturilor înalte suferite de rocile din vecinătatea unui corp eruptiv. [< fr. pyrométamorphisme, cf. gr. pyr – foc, meta – după, morphe – formă]. Vezi definitia »