ENTRÓPIC, -Ă adj. Referitor la entropie. [< fr. entropique]. Vezi definitia »

GÁLIC¹ adj. acid ~ = acid aromatic, astringent, din gogoșile de ristic și din coaja de stejar, folosit, în tăbăcărie, la fabricarea cernelurilor negre, a coloranților și a unor medicamente. (< fr. gallique) Vezi definitia »

DIPTÍC s. n. 1. tăblițe cerate care se puteau închide ca o carte, la romani. 2. (arte) icoană, tablou compuse din două panouri fixe sau mobile. ◊ (p. ext.) operă literară formată din două părți. 3. (muz.) piesă pentru orchestră simfonică, formație de cameră instrumentală sau vocală din două mișcări contrastante. (< fr. diptyque, gr. diptykhos) Vezi definitia »

EBRÁIC, -Ă adj. referitor la vechii evrei. ◊ (s. f.) limbă semitică vorbită de vechii evrei, azi limba oficială în Israel. (< fr. hébraïque, lat. hebraicus) Vezi definitia »

ENZOÓTIC, -Ă adj. cu caracter de enzootie. (< fr. enzootique, engl. enzootic) Vezi definitia »