RECT²(O)-, -RÉCT/RECTI- elem. „drept”, „rect”. (< fr. rect/o/-, -recte, recti-, cf. lat. rectus) Vezi definitia »

-DIDÁCT elem. „care a învățat”. (< fr. -didacte, cf. gr. didaskein, a învăța) Vezi definitia »

OCT- v. octo-. Vezi definitia »

DECÓCT, decocturi, s. n. Soluție apoasă obținută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) dicóct s. n.] – Din germ. Dekokt, lat. decoctum. Vezi definitia »

INTERDÍCT s. n. (în evul mediu) interzicere temporară de către papă sau un înalt prelat a slujbelor religioase, ca pedeapsă. (< germ. Interdikt, lat. interdictum) Vezi definitia »