știol, știóluri, s.n. (reg.) 1. galerie de mină. 2. locul pe unde se intră în mină. 3. peșteră. 4. horn, coș. 5. partea de deasupra a cuptorului țărănesc, pe care se șede sau doarme. Vezi definitia »

PROPERGÓL, propergoli, s. m. (Chim.) Amestec de substanțe capabil de reacții chimice puternic exoterme, utilizat drept combustibil în motoarele rachetelor. – Din fr. propergol. Vezi definitia »

MOLISÓL s. n. strat de sol care se dezgheață vara la partea superioară, devenind plastic și favorizând producerea solifluziunilor; merzlotă. (< fr. mollisol) Vezi definitia »

INDOFENÓL s.m. Nume dat materiilor colorante albastre obținute prin acționarea unui fenat alcalin asupra unei amine. [< fr. indophénol]. Vezi definitia »

pristól (pristóluri), s. n. – Altar, masă din altar. – Var. prestol, înv. preastol. Sl. prĕstolŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 294), cf. bg., rus. prestol, sb. prjestol. Vezi definitia »