SAXÍCOL, -Ă I. adj. (despre organisme) care crește, trăiește printre stânci sau roci; saxatil. II. s. f. gen de păsări cântătoare cu penajul cenușiu deschis pe spate, cu pântecele galben și aripile negre. (< fr. saxicole/s/, lat. saxicola) Vezi definitia »

TURNESÓL s. n. Materie colorantă extrasă din unele specii de licheni, folosită ca reactiv chimic pentru determinarea caracterului acid sau bazic al unei soluții sau al unei substanțe. – Din fr. tournesol. Vezi definitia »

nasol, urât, urâcios Vezi definitia »

MASTISÓL s. n. soluție cu care se lipesc perucile, bărbile, mustățile, nasurile false, în teatru. (după germ. Mastix) Vezi definitia »

STANIÓL s. n. foaie subțire de staniu, la împachetarea alimentelor, a țigaretelor etc. (< germ. Stanniol) Vezi definitia »