OBROCEÁLĂ, obroceli, s. f. (În basme) Farmec, vrajă. – Din obroci + suf. -eală. Vezi definitia »

BÉNĂ, bene, s. f. 1. Partea autocamionului în care se încarcă materiale. Autocamion cu benă basculantă. 2. Cupă metalică (la macarale, elevatoare etc.) care transportă minereuri, cereale, pământ etc. – Fr. benne. Vezi definitia »

FRECĂTÚRĂ, frecături, s. f. 1. Frecare. 2. Loc care poartă urma unei frecări. 3. Fig. Mustrare aspră. 4. Fig. (La pl.) Divergențe, neînțelegeri (surde); frecușuri, fricțiuni. – Lat. fricatura. Vezi definitia »

PASTÍȘĂ, pastișe, s. f. Lucrare literară, muzicală sau plastică, de obicei lipsită de originalitate și de valoare, în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitație, copie. – Din fr. pastiche. Vezi definitia »

MEDIEVÍSTICĂ s. f. ramură a istoriei care se ocupă cu studiul evului mediu. (< germ. Maediävistik) Vezi definitia »