BÁLE s. f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ◊ Expr. (Fam.) A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori mult ceva. ♦ Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peștilor. ♦ Urmă mucoasă lăsată de melc în mers. – Cf. lat. *baba. Vezi definitia »

a face ulcele expr. (intl.) 1. a bate rău de tot. 2. a omorî. Vezi definitia »

ACTINOMICETÁLE s. f. pl. ordin de bacterii ramificate, amintind de ciuperci. (< fr. actinomycétales) Vezi definitia »

iésle (iésle), s. f. – Jgheab în care se dă de mîncare vitelor. – Mr. iaslă. Sl. (bg., rus.) jaslĭ (Cihac, II, 146; Conev 67), cf. sb., cr., slov., pol. jasla, mag. jászol. Vezi definitia »

a tăia ghearele (cuiva) expr. a face inofensiv (pe cineva), a anihila (pe cineva). Vezi definitia »