BURÍN s.n. Dăltiță de silex folosită la prelucrarea osului și lemnului. ♦ Stilet de gravat. [Cf. fr. burin, it. burino]. Vezi definitia »

BALDUIN (BAUDOUIN [boduẽ]), numele a doi împărați ai Imp. Latin de Răsărit: B. I, conte de Flandra și Hainuat, împărat (1204-1205). Înfrînt de țarul Ioniță Caloian. B. II, conte de Courtenay, împărat (1228-1231, 1237-1261). Izgonit din Constantinopol de împăratul bizantin din Niceea, Mihail VIII Paleolog. Vezi definitia »

YOGHÍN, yoghíni s. m. Adept al filozofiei yoga; p. ext. persoană care practică exerciții yoga. [Var.: yogin s. m.] – Din fr. yogin, engl. yogi. Vezi definitia »

BRAMÍN s. m. brahman (IV). (< it. bramino) Vezi definitia »

BAZIN [bazẽ], René (1853-1932), scriitor francez. Apologet al virtuților religiei și al pământului natal („Pămîntul care moare”, „Familia Oberlé”). Vezi definitia »