ANESTÉZIC, -Ă, anestezici, -e, adj. Care produce anestezie. ◊ (Substantivat, n.) Cloroformul e un anestezic puternic. – Fr. anesthésique. Vezi definitia »

NEOLÍTIC, -Ă, neolitici, -ce, adj. 1. S. n. Perioadă din istoria omenirii care a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei; epoca pietrei lustruite. 2. Adj. Care aparține neoliticului (1), care se referă la neolitic. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néolithique. Vezi definitia »

OMONÍMIC, -Ă adj. Referitor la omonime sau la omonimie. [Cf. germ. homonymisch]. Vezi definitia »

ECOGRÁFIC, -Ă, ecografici, -ce, adj. (Med.) Referitor la ecografie, de ecografie. – Din fr. échographique. Vezi definitia »

DISCHERATÓZIC, -Ă adj. Referitor la discheratoză. [< fr. dyskératosique]. Vezi definitia »