METAGEOMETRÍSM s. n. teorie care afirmă posibilitatea existenței unui număr mai mare de dimensiuni decât cele trei stabilite de Euclid pentru formele spațiale. (< fr. métagéométrisme) Vezi definitia »

FOTOTACTÍSM s.n. (Biol.) Sensibilitate, reacție a protoplasmei la lumină; fototaxie. [< fr. phototactisme]. Vezi definitia »

UTOPÍSM s.n. Credință în idealuri utopice, irealizabile. [< germ. Utopismus]. Vezi definitia »

ASTIGMATÍSM s. n. 1. defect al vederii datorat unor diferențe de curbură a corneei sau cristalinului, care fac ca ochiul să perceapă obiectele deformate. 2. defect al unei lentile, care dă o imagine deformată datorită curburii sale neegale. (< fr. astigmatisme) Vezi definitia »

DOGMATÍSM s.n. Mod de gândire rigid care operează cu teze socotite imuabile. [< fr. dogmatisme]. Vezi definitia »