DORIÁN, -Ă adj. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia). ◊ (s. n.) dialect al limbii grecești vechi. (< fr. dorien) Vezi definitia »

STERNOCLEIDOMASTOIDIÁN adj. m. Mușchi sternocleidomastoidian = mușchi pereche care se fixează de stern, de claviculă și de apofiza mastoidă. [Pron. -cle-i...-sto-i-di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. sterno-cléido-mastoïdien]. Vezi definitia »

ORĂDEÁN, -Ă, orădeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul Oradea. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul Oradea. – Oradea (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »

TOARCIÁN s.n. (Geol.) Etaj al jurasicului inferior (lias). // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. to-ar-ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. toarcien]. Vezi definitia »

bolozán (-ne), s. n. – Navă, corabie. Origine necunoscută. Șeineanu, II, 57, îl derivă din tc. bolozan; însă cuvîntul nu apare în dicționarele turcești, cf. Loebel 237 și DAR. Cuvînt rar, înv. Cf. sb. bolozan „trompetă”. Vezi definitia »