ALBĂSTRÉL, -EÁ, -ÍCĂ, albăstrei, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui albastru. 2. S. f. Plantă erbacee cu flori albastre; albăstriță (Centaurea cyanus). – Albastru + suf. -el. Vezi definitia »

CÂRLIGÉL, cârligele, s. n. Diminutiv al lui cârlig; cârligaș. – Cârlig + suf. -el. Vezi definitia »

castél (castéle), s. n. – Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri. – Var. (înv., Trans.) caștei, coștei. Lat. castellum (sec. XVII); var. din mag. kastély. Der. castelan, s. m. (persoană care stăpînește un castel). Vezi definitia »

FOTOMODÉL s. n. persoană care pozează ca model fotografic. (< fr. photo-modèle) Vezi definitia »

ȘĂNȚURÉL, șănțurele, s. n. Șănțuleț. – Sanț + suf. -urel. Vezi definitia »