TEORÍE s.f. 1. Reflectare sistematizată, generalizată a unui ansamblu de cunoștințe și de idei, privind unele domenii ale realității obiective sau ale conștiinței sociale. 2. Ansamblu de principii care servesc ca îndrumător în practică; ansamblu de cunoștințe, de idei, de ipoteze care dau explicația unor fenomene etc. ♦ Teorie a literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc. [Pron. te-o-, gen. -iei. / cf. fr. théorie, lat., gr. theoria]. Vezi definitia »

CONFRERÍE, confrerii, s. f. (Franțuzism) Asociație constituită în scopuri religioase sau caritabile; p. ext. grupare de oameni cu păreri comune; confrăție, confraternitate. – Din fr. confrérie. Vezi definitia »

SFINCTERALGÍE s. f. contracție spasmodică dureroasă a unui sfincter. (< fr. sphinctéralgie) Vezi definitia »

ORTOTROPÍE s. f. însușirea unui corp de a fi ortotropic, ortotropism. (< fr. orthotropique) Vezi definitia »

ZOOECONOMÍE s.f. Disciplină care studiază aplicarea principiilor de economie rurală la creșterea animalelor. (din fr. zooéconomie) Vezi definitia »