LÁBRUM s. n. 1. structură anatomică în formă de buză. ◊ buza superioară la insecte, la mamifere. 2. expansiune externă a marginii cochiliei gasteropodelor. (< lat. labrum) Vezi definitia »

DECÓRUM s. n. (în poezia epică și dramatică) grijă pentru respectarea trăsăturilor generale ale caracterului. (< lat. decorum) Vezi definitia »

ÓSTIUM s. n. 1. (anat.) orificiu. ◊ orificiu care face să comunice între ele cele două auricule ale inimii. 2. deschidere asemănătoare gurii, la spongieri. (< lat., fr. ostium) Vezi definitia »

APULUM, așezare dacică pe Mureș, apoi oraș roman cu rang de municipiu și de colonie. Important centru economic, administrativ, politic și militar al Daciei romane. Reședință a legatului Daciei și Sediul Legiunii XIII Gemina. Azi Alba Iulia. Vezi definitia »

OLÚM, olumuri, s.n (Reg.) Adăpost pentru animale; îngrăditură, țarc. – Din tc. olum „vad”. Vezi definitia »