CECÉN, -Ă, cecéni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Cecenei (republică în SE Rusiei, pe versanții nordici ai munților Caucaz) sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Ceceniei sau cecenilor (1), privitor la Cecenia sau la ceceni, originar din Cecenia. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de ceceni (1). Vezi definitia »

AUTOEXÁMEN s. n. examen al propriei persoane. (după engl. self-examination) Vezi definitia »

GRATÉN s. n. (Franțuzism) Preparat culinar (acoperit cu pesmet) copt în cuptor. – Din fr. gratin. Vezi definitia »

TERATOGÉN, -Ă adj. (Med.; despre substanțe sau procedee) Care produce monstruozități. [< fr. tératogène]. Vezi definitia »

ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indigen. – Din fr. aborigène. Vezi definitia »