Definita cuvantului echivalență
ECHIVALÉNȚĂ s. f. 1. însușire a tot ceea ce este echivalent; egalitate de valoare, de semnificație etc. 2. (log.) relație între două enunțuri sau judecăți care sunt adevărate sau false împreună. 3. (mat.) relație simetrică, reflexivă și tranzitivă între elementele unei mulțimi. 4. simptom care substituie un altul obișnuit pentru o anumită boală. ◊ manifestare patologică la epileptici, care înlocuiește crizele propriu-zise. (< fr. équivalence)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu echivalență
hreápcă (hrépce), s. f. – 1. Greblă mică ce se aplică la coasă. – 2. Vreascuri. – 3. Pădure tînără. Sl., cf. ceh. hrabka „întărire” (Tiktin), rut. hrabki „greblă” (JB, XIX, 87; DAR). La celelalte sensuri pare a se fi produs o confuzie cu hreasc, var. de la vreasc. – Der. hrepcui, vb. (a cosi cu hreapca pusă). Vezi definitia »
cotéică s.f. (reg.) amvon (la biserică). Vezi definitia »
CARABINIÉRĂ s.f. Carabină (2). [Pron. -ni-e-. / cf. germ. Karabinier(heken)]. Vezi definitia »
CÂTEODÁTĂ adv. Din timp în timp, când și când, uneori. – Câte + o + dată. Vezi definitia »
HÁZNĂ, hazne, s. f. (Reg.) Folos. – Din magh. haszon. Vezi definitia »