Definita cuvantului ecologie
ECOLOGÍE s. f. știință care studiază interrelațiile dintre organismele vii și mediul lor de viață. ♦ ~ socială = disciplină sociologică având ca obiect studiul relațiilor omului cu mediul său, natural și social. (< fr. écologie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ecologie
RECUZÁȚIE s. f. recuzare. (< fr. récusation, lat. recusatio) Vezi definitia »
-LOGÍE Element secund de compunere savantă, cu sensul de „disciplină”, „știință”, „expunere științifică”. [< fr. -logie, it. -logia, cf. gr. -logia < logos – cuvânt, discurs]. Vezi definitia »
GLACIODISLOCÁȚIE s. f. dislocare și deplasare a rocilor din poziția inițială datorită presiunii exercitate de masa unui ghețar în mișcare; glaciotectonică. (< fr. glaciodislocation) Vezi definitia »
IMPLICÁȚIE s.f. 1. Idee, fapt care este o consecință imediată a altui fapt sau căruia îi urmează implicit. 2. (Log.) Enunț format dintr-un antecedent și un consecvent, astfel încât adevărul sau falsul antecedentului atrage după sine adevărul sau falsul consecventului și invers. [Gen. -iei, var. implicațiune s.f. / cf. fr. implication, it. implicazione, cf. lat. implicatio – înlănțuire]. Vezi definitia »
GESTÁȚIE s. f. 1. perioadă de dezvoltare a embrionului de la celula-ou până la nașterea fătului; graviditate. 2. (fig.) perioadă de elaborare a unei creații, situații noi. (< fr. gestation, lat. gestatio) Vezi definitia »