GARDIÁN s. m. paznic al unui local, al unei instituții. (< fr. gardien) Vezi definitia »

colțán¹, colțáni, s.m. (reg.) 1. om sau animal cu colți mari. 2. gândac de locuință. 3. plantă ierboasă de apă, cu fructul în colțuri; colțar, castan-de-baltă, stea-de-baltă. Vezi definitia »

STILOMASTOIDIÁN, -Ă adj., s. m. (orificiu) între apofiza mastoidă și originea celei stiloide. (< fr. stylo-mastoïdien) Vezi definitia »

a se lămuri buștean expr. a rămâne nedumerit. Vezi definitia »

CURCÁN, curcani, s. m. 1. Pasăre domestică mare, originară din America, cu coada lată care se desfășoară în formă de evantai (Meleagris gallopavo); p. rest. masculul curcii. ◊ Expr. A se umfla în pene ca un curcan = a se îngâmfa, a-și da aere. ♦ (Depr.; în trecut) Sergent de stradă; vardist. 2. Fig. Poreclă dată dorobanților români din războiul de la 1877 – 1878. – Curcă + suf. -an. Vezi definitia »