crópă, crópe, s.f. (reg.) gropița de deasupra ochiului la cal; solniță. Vezi definitia »

crimă și pedeapsă expr. v. crimă. Vezi definitia »

LÁMĂ¹ s. f. 1. foaie metalică subțire. 2. limba (unui cuțit), partea de metal tăioasă a unui obiect. 3. bucată subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce trebuie examinate la microscop. 4. strat foarte subțire de lichid. 5. val marin provocat de furtună. (< fr. lame) Vezi definitia »

METAGENÉZĂ s.f. 1. (Biol.) Alternanța a două generații: sexuată și asexuată. 2. (Petr.) Faza finală a procesului de încarbonizare. [< fr. métagenèse, cf. gr. meta – după, genesis – generație]. Vezi definitia »

ENDOPLÁSTĂ s. f. conținutul citoplasmatic al celulei. (< fr. endoplaste) Vezi definitia »