IMPLÁNT s.n. (Med.) Organ sau țesut implantat. ♦ Medicament solid introdus într-un țesut în vederea unei acțiuni sau resorbții lente. [Pl. -te. / < fr. implant, cf. lat. in – în, plantare – a planta]. Vezi definitia »

ODORIZÁNT s.m. Substanță cu miros pătrunzător, care se introduce în conductele de gaz pentru a semnala eventuale scurgeri ale acestuia. [< odoriza + -ant]. Vezi definitia »

BONVIVÁNT s. m. om vesel, chefliu. (< fr. bon vivant) Vezi definitia »

FLOTÁNT, -Ă, flotanți, -te, adj. 1. Care plutește, plutitor. ♦ (Substantivat, m.pl.) Corpuri plutitoare transportate pe apele râurilor sau ale canalelor. 2. (Despre oameni) Care este stabilit temporar în mod legal într-o localitate. – Din fr. flottant. Vezi definitia »

INEFICIÉNT, -Ă adj. ineficace. (< engl. inefficient) Vezi definitia »