SPÍNĂ, spine, s. f. (Med.) Proeminență ascuțită a unui os. * Spina bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale caracterizată prin lipsa de sudură a arcurilor vertebrale, situată de obicei în regiunea lombară și sacrală. – Din lat., fr. spina bifida. Vezi definitia »

PERISTÓLĂ s.f. Contracție a mușchilor unui organ cavitar. [< fr. péristole, cf. gr. peristole – contractură]. Vezi definitia »

rúștină s.f. (reg.) loc prăpăstios care se surpă mereu. Vezi definitia »

SPARCÉTĂ s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze imparipenate, cu flori roșii-trandafirii și cu fructele păstăi, cultivată ca nutreț. [Var. sparchetă s.f. / după fr. esparcette]. Vezi definitia »

VINDÍCTĂ s. f. vendetă. (< fr. vindicte, lat. vindicta) Vezi definitia »