nobilitát, -ă, adj. (înv.) 1. îmbunătățit calitativ, perfecționat, înnobilat. 2. care a primit un titlu de nobil; înnobilat. Vezi definitia »

FECUNDÁT vb. tr. a face fecund; a provoca fecundația. (< fr. féconder, lat. fecundare) Vezi definitia »

DIGITÁT, -Ă, digitați, -te, adj. (Despre frunze) Care are foliolele dispuse ca degetele unei mâini deschise. – Din fr. digité. Vezi definitia »

-format, tavi! – flămând,~ă [At: TETRAEV, (1574)246/ Pl: ñzi, ~ e / E: ml *flammubundus] 1-2 smf, a (Om) căruia îi este foame Si: înfometat, famelic. 3a (Înv; fig) Amenințat de foamete. 4a Lacom. 5a Dornic. 6 sm (Reg) Flămânzare Vezi definitia »

ROTOCOLÁT, -Ă adj. v. rotocolit. Vezi definitia »