valútă s. f., g.-d. art. valútei; pl. valúte Vezi definitia »

APOTEÓZĂ, apoteoze, s. f. (În antichitatea greco-romană) Divinizare a unui erou sau a unui împărat. ♦ Fig. Preamărire, slăvire, glorificare. [Pr.: -te-o-] – Fr. apothéose (lat. lit. apotheosis). Vezi definitia »

STRÓMĂ s.f. (Anat.) Rețea de suport a unui organ, alcătuită din țesut conjunctiv, vase și nervi. [< fr. stroma, cf. gr. stroma – covor]. Vezi definitia »

MAMÓRNIȚĂ, mamornițe, s. f. Femeie grasă, mare, greoaie, leneșă. – Cf. baborniță. Vezi definitia »

BARONEÁSĂ, baronese, s. f. Femeie care posedă o baronie; soție de baron. – Din baron + suf. -easă. Vezi definitia »