UROCRÓM s.n. Substanță azotoasă galbenă, foarte bogată în pigmenți urinari. [< fr. urochrome]. Vezi definitia »

CILINDRÓM s. n. tumoare benignă a țesutului epitelian cu celule cilindroide. (< fr. cylindrome) Vezi definitia »

TRAHÓM s.n. Boală de ochi manifestată prin granulații cenușii, rotunde, pe fața internă a pleoapelor; conjunctivită granuloasă. [Pl. -oame, var. trahomă s.f. / < fr. trachome]. Vezi definitia »

CROMOZÓM s. m. element structural care ia naștere din nucleul celulei în timpul mitozei, purtător al caracterelor ereditare. (< fr. chromosome) Vezi definitia »

MIOFIBRÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a țesutului muscular. [Pron. mi-o-, pl. -oame. / < fr. myofibrome]. Vezi definitia »