PLANȘÉTĂ s. f. placă dreptunghiulară din lemn pe care se fixează hârtia pentru desen, pentru ridicări topografice etc. ◊ scândură lată pe care se întind foile de aluat. (< fr. planchette) Vezi definitia »

MÁRNĂ s.f. Rocă sedimentară formată dintr-un amestec de argilă și calcar, întrebuințată la fabricarea cimentului. [< marne, it. marna]. Vezi definitia »

SPATÚLĂ s.f. Instrument în formă de lopățică, cu diverse întrebuințări (în farmacie, chirurgie, sculptură etc.). ♦ (Fig.) Extremitate în formă de lopățică. [< fr. spatule, cf. lat. spatula]. Vezi definitia »

NĂFRĂMÚȚĂ, năfrămuțe, s. f. Năfrămioară. – Năframă + suf. -uță. Vezi definitia »

CENTÁURĂ s. f. v. țintaură. Vezi definitia »