HABÓTNIC, -Ă, habotnici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care respectă cu scrupulozitate exagerată prescripțiile religiei; bigot. – Din rus. habadnik „membru al sectei religioase evreiești «Habad»”. Vezi definitia »

pribóinic, pribóinici, s.m. (reg.) plantă erbacee cu miros caracteristic, cu frunze late, cu flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosită ca plantă medicinală și meliferă; dumbravnic. Vezi definitia »

HIDÁTIC, hidatice, adj.n. (În sintagma) Chist hidatic = tumoare benignă plină cu lichid, provocată de dezvoltarea în unele organe (ficat, plămâni etc.) a larvelor de tenie; echinococoză. – Din fr. hydatique. Vezi definitia »

NARCÍSIC, -Ă adj. (Liv.) Narcisiac. [< fr. narcissique]. Vezi definitia »

HIDRÓPIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hidropizie. (< fr. hydropique) Vezi definitia »