scóchină, scóchini, s.f. (reg.) 1. cale adâncă și îngustă (datorată eroziunii apelor de munte); albie naturală, de scurgere a apelor de ploaie. 2. urmă lăsată de șuvoaiele de apă ce vin de la munte, în urma ploilor. 3. (în forma: scochilă) loc îngust printre rădăcinile arborilor care cresc pe malul apelor, unde se adăpostesc peștii (mai ales păstrăvii). 4. (în forma: scochină) unealtă de pescuit de forma unui coș de nuiele. 5. scorbură; loc ascuns. 6. peșteră. 7. gaură, scobitură, cavitate; copcă în gheață. Vezi definitia »

poienícă, poieníce, s.f. (reg.) poieniță. Vezi definitia »

PIANÓLĂ, pianole, s. f. Pianină acționată de un mecanism, care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe suluri speciale de hârtie introduse în aparat. – Din it. pianola. Vezi definitia »

POLIOENCEFALÍTĂ s.f. (Med.) 1. Encefalită care afectează în mod predominant substanța cenușie. 2. Encefalită poliomielitică. [< fr. polioencéphalite]. Vezi definitia »

iáină, iáine, s.f. (înv.) hienă. Vezi definitia »