MÂNICÚȚĂ s. f. v. mânecuță. Vezi definitia »

MORFOSTRUCTÚRĂ s.f. Aspectele reliefului și formele determinate de influența structurii geologice și a mișcărilor scoarței. [< rus. morfostruktura]. Vezi definitia »

ELECTROFOREGRÁMĂ s. f. reprezentare grafică a rezultatelor electroforezei (2). (< fr. électrophorégramme) Vezi definitia »

OLECUȚÍCĂ adv. (Reg.) Olecuță. – Olecuță + suf. -ică. Vezi definitia »

PLÁTINĂ, (2, 3) platine, s. f. 1. Metal prețios de culoare albă-cenușie, dur, lucios, inoxidabil, foarte maleabil și ductil, foarte rezistent la căldură și la acțiunea acizilor, folosit la fabricarea unor aparate de laborator, a unor instrumente de precizie, a unor obiecte de valoare, în tehnica dentară etc. ♦ Negru de platină = platină (1) sub formă de pulbere, folosită în industrie. 2. Nume dat diferitelor piese de mașini care altădată se fabricau din platină (1) sau care au luciul acestui metal. 3. Laminat semifabricat plat, cu secțiune dreptunghiulară, cu dimensiuni mici, care se folosește ca materie primă la laminarea tablei subțiri. – Din fr. platine. Vezi definitia »