Definita cuvantului mezocefal
MEZOCEFÁL, -Ă, mezocefali, -e, adj. (Med.; despre oameni; adesea substantivat) Care are craniul de formă intermediară între brahicefal și dolihocefal; (despre eraniu) care are formă intermediară între brahicefal și dolihocefal. – Din fr. mésocéphale.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mezocefal
CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă adj. care depinde de o circumstanță. ♦ complement ~ (și s. n.) = complement care arată împrejurarea în care se desfășoară acțiunea verbului; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție subordonată cu funcție de complement circumstanțial al unui verb din regentă. (< fr. circonstanciel) Vezi definitia »
BIMESTRIÁL, -Ă, bimestriali, -e, adj. Care se întâmplă sau apare din două în două luni. [Pr.: -tri-al] – Din fr. bimestriel, it. bimestriale. Vezi definitia »
FUNCȚIONÁL, -Ă I. adj. 1. util, practic. ◊ care îndeplinește condițiile pentru a fi folosit. 2. referitor la funcțiile organice sau psihice. ♦ maladie ~ă = boală care afectează funcționarea unui organ. 3. referitor la o funcție matematică sau chimică. ♦ (mat.) analiză ~ă = ramură a matematicii care studiază diferitele clase de funcții. 4. cuvânt ~ = cuvânt care indică o relație gramaticală (prepoziție, conjuncție etc.). 5. lingvistică ~ă = studiu al elementelor lingvistice din punctul de vedere al funcției lor în structura unei limbi. II. s. f. (mat.) funcție definită de o mulțime de funcții având valori reale. (< fr. fontionnel) Vezi definitia »
IRAȚIONÁL, -Ă adj. Împotriva gândirii logice, contrar logicii; nerațional. ♦ (Mat.) Număr irațional = număr care nu este egal cu câtul nici unei perechi de numere întregi; ecuație irațională = ecuație a cărei necunoscută intră sub un radical. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. irrationnel, lat. irrationalis]. Vezi definitia »
MARȚIÁL1, -Ă adj. 1. ostășesc, militar; de război. ◊ impunător, solemn, grav. 2. arte ĕ = discipline sportive de atac și apărare, de origine japoneză (karate, aikido, judo, kendo), bazate pe un fond moral provenind de la samurai. 3. lege ~ă = lege care autorizează intervenția forței armatei în caz de tulburări interne. ♦ curte ~ă = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare. (< fr. martial, it. marziale) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z