DISMIMÍE s.f. (Med.) Tulburare a capacității de exprimare prin gesturi unice. [Gen. -iei. / < fr. dysmimie, cf. gr. dys – dificil, mimia – imitație]. Vezi definitia »

PORFIRÍE s. f. boală caracterizată prin erupții de vezicule pe pielea expusă luminii. (< fr. porphyrie) Vezi definitia »

PANMIELOFTIZÍE s.f. (Med.) Distrugere a celulelor măduvei osoase hematopoietice, care fabrică elementele celulare ale sângelui. [Gen. -iei. / < fr. panmyélophtisie, cf. gr. pas – tot, myelos – măduva osoasă, phthisis – distrugere]. Vezi definitia »

LĂUDĂROȘÍE s. f. (Rar) Lăudăroșenie. [Pr.: lă-u-] – Lăudăros + suf. -ie. Vezi definitia »

CATATONÍE s.f. (Med.) Sindrom psihomotor al schizofreniei, caracterizat printr-o stare de fixare a corpului în anumite poziții, conduită stereotipă și stupoare mintală. [Gen. -iei. / < fr. catatonie, cf. gr. kata – în jos, tonos – tensiune]. Vezi definitia »