ALITERÁȚIE s. f. 1. repetare, cu efect muzical, a aceluiași sunet (consoană) sau grup de sunete în cuvinte care se succedă; homeoproferon, parhomeon. 2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitație psihică. ◊ tendință patologică, obsedantă spre rimă, realizată prin repetarea de silabe. (< fr. allitération) Vezi definitia »

A LĂSA GRAVIDĂ O FEMEIE a îmborțoșa, a lăsa cu burta la gură, a lăsa grea, a umfla. Vezi definitia »

ALCALIEMÍE s. f. alcaloză. (< germ. Alkaliämie) Vezi definitia »

TRATÁȚIE s.f. Faptul de a servi oaspeților mâncăruri și băuturi; (concr.) gustarea, băutura servită. [Gen. -iei. / < it. trattazione]. Vezi definitia »

RAFINĂRÍE, rafinării, s. f. Instalație sau întreprindere în care se face rafinarea unor produse; (p. spec.) unitate industrială în care se prelucrează țițeiul. – Din fr. raffinerie, germ. Raffinerie. Vezi definitia »