DICTATÓR s.m. 1. Magistrat suprem în vechea Romă, ales de senat pe termen de șase luni și învestit cu putere absolută în vreme de război. 2. Conducător de stat cu puteri discreționare. ♦ (Fig.) Om cu purtări autoritare. [Acc. și dictátor. / < lat. dictator, cf. fr. dictateur]. Vezi definitia »

BÂLBÓR, bâlboare, s. n. (Reg.) Bulboană. Vezi definitia »

REVERBERATÓR, reverberatoare, s. n. Aparat care produce o reverberație artificială cu durată variabilă. – Din engl. reverberator. Vezi definitia »

MIJLOCITÓR, -OÁRE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor. Vezi definitia »

CRISTALIZÓR s.n. Vas de laborator în care se face cristalizarea soluțiilor. [Cf. fr. cristallisoir]. Vezi definitia »