Definita cuvantului electrotehnic
ELECTROTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la electrotehnică. II. s. f. 1. ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice sub aspectul aplicării lor în tehnică. 2. ramură a tehnicii care studiază aceste aplicații. (< fr. électrotechnique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu electrotehnic
LEUCORÉIC, -Ă, leucoreici, -ce, adj., s. f. (Med.) (Bolnavă) de leucoree. [Pr.: le-u-co-re-ic] – Leucoree + suf. -ic. Vezi definitia »
ROMBOÉDRIC, -Ă, romboedrici, -ce, adj. Care are forma unui romboedru. ♦ Sistem romboedric = sistem de cristalizare a cărui formă de bază este o prismă dreaptă cu bazele triunghiuri. – Din fr. rhomboédrique. Vezi definitia »
CITOCHÍMIC, -Ă, citochimici, -ce, adj. De citochimie. – Din fr. cytochimique. Vezi definitia »
BRÓMIC adj.m. (În sintagma) Acid2 bromic = lichid incolor, acid oxigenat al bromului, cu proprietăți oxidante. – Din fr. bromique. Vezi definitia »
BALNEO-CLIMATÉRIC, -Ă, balneo-climaterici, -e, adj. Balnear și climateric. [Pr.: -ne-o-] – Din balneo- + climateric. Vezi definitia »