OUȘÓR, oușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui ou (1); ouleț, ouț. 2. Plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori albe-verzui, cu fructe de forma unor boabe lunguiețe, roșii și pline cu numeroase semințe (Streptopus amplexifolius). [Pr.: o-u-] – Ou + suf. -ușor. Vezi definitia »

DEZODORIZATÓR s. n. aparat pentru dezodorizarea uleiurilor. (după fr. désodoriseur) Vezi definitia »

MĂRȘĂLUITÓR, mărșăluitori, s. m. Atlet specializat în proba sportivă de marș. [Pr.: -lu-i-] – Mărșălui + suf. -tor. Vezi definitia »

INCITATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care incită; instigator. [< fr. incitateur]. Vezi definitia »

CORÉCTOR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face corectura la o carte, la o publicație etc. // s.n. Aparat automat destinat să modifice într-un sens definit modul de funcționare al unui sistem tehnic. [Cf. fr. correcteur]. Vezi definitia »