ALNICÓ s.n. Aliaj de aluminiu, nichel și cobalt. [< fr. alnico, cf. al(uminiu) + ni(chel) + co(balt)]. Vezi definitia »

CÍCO s. n. 1. Băutură răcoritoare. 2. (Eliptic.) Sticlă, pahar etc. cu cico (1). – Ci[trice] + co[la]. Vezi definitia »

CARCO, Francis (pseud. lui François Carcopino-Tusoli) (1886-1958), scriitor francez. A relatat, în limbaj argotic, rătăcirile unor personaje aparținînd lumii interlope și și a evocat boema artistică („Prietenul pictorilor”, „Jésus la Caille”). Vezi definitia »

STERCO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) fecale”, „de fecale”, „fecal”. [< fr., it. sterco-, cf. lat. stercus]. Vezi definitia »

CALICÓ s. n. Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți. – Din engl. calico, fr. calicot. Vezi definitia »